Category Archives: Plimbari

Restaurant oriental Sarah

Locuind in zona Bucurestii-Noi Soseaua Chitilei, in drumurile mele am observat o locatie noua, cu un banner discret ce anunta Restaurant oriental Sarah. Fiind mare amator, nu puteam rata, asa ca a doua zi ma infintez spre studiu.

Restaurantul este intr o cladire noua P+2 ( par sa nu fie functionale etajele inca ), amenajat ok, sclipitor de curat. Menu-ul este partial “local” si partial oriental si pentru ca venisem special pentru “oriental” am purces la o recunoastere prin comandarea unui humus cu carne, labneh cu menta si usturoi, fattoush, arayes cu carne si un rasafour de pui. Din pacate lipsea sujuk si falafel, pe care le as fi testat.

Fiind printre primii clienti in stabiliment, am purces la dialog cu proprietara, foarte volubila si interesata de parerile si opiniile mele. Planurile sunt de extindere a menu-ului, imi confirma sosirea iminenta in menu al cotletelor de berbecut, al lipiei la cuptor propriu si al sujuk/makanek-ului. De asemenea pentru etaj planuieste o cafenea cu narghilele si toate tabieturile arabe.

Intre timp sosesc aperitivele si sunt atras vizual de labneh, asezarea, aspectul, textura si bogatia condimentelor presarate imi amintea de El Bacha. Prima inghititura imi provoaca o explozie la nivelul papilelor gustative, dovedindu-se un mix excelent dozat si absolut identic cu labnehul de la El Bacha. Dupa cum am banuit, bucatarul provine din locatia respectiva.

Humusul fin, cu bucatele de carne prajite, pe care le as fi preferat un pic mai marunt taiate, portia de arayes era pentru 2 persoane, fiind vreo 6 bucati maricele, iar salata fatoush avea un gust deosebit cu bucatelele de lipie crocante si un dozaj perfect de sumak, usturoi si lamaie.

Rasafour-ul a venit intr un sos excelent, usor caramelizat, carnea frageda si gustoasa. Regret ca nu am avut langa el un pic de ores, sau alta garnitura. Avem si o surpriza placuta sa primim suplimentar din partea casei o farfurie cu un morman de salata tabule si o portie de mottabal. Amandoua foarte gustoase.

Impreuna cu doua racoritoare, nota de plata a fost 73 ron, mai mult decat decent mi as permite sa spun, avand in vedere comanda si portiile. Ambianta este ok, zgomotul exterior nu se simte.

Ulterior am mai facut cateva vizite experimentand incantat makanek ul si cateva cotlete de berbecut absolut delicioase. Sambusek este prezent in toate formele si pentru toate gusturile, de la cele cu carne aromata, pana la cele umplute cu un delicios spanac tocat fara sa neglijam pe cele umplute cu branzica framantata cu menta.

Recomand experienta bucatarului, un personaj absolut incredibil prin comunicare si interesul enorm asupra reactiei tale la ceea ce gateste. Uita de menu si abordeaza-l direct, iti va gati ceea ce iti doresti si cum iti doresti, exact cum spunea mandru: “Aici nu fast food, aici restaurant, gatim ce doresti”

Preturi:

Ciorba linte 6 ron
tabule/fattoush 300grame – 10 ron
humus carne 250gr- 12 ron
falafel 200gr – 8 ron
sambusek 4buc – 200gr – 12 ron
araies 300gr – 12 ron
Swishtaouk 300gr – 20 ron
mix grill 350gr – 30 ron
rasafour – 18 ron
cola 300ml – 4 ron
santal – 6 ron
apa – 3 ron
cafea turceasca – 6 ron

Locatie: Sos Chitilei 143, langa vechea statie de benzina. din pacate deschis pana la ora 22, cel putin momentan.
Concluzii: Un raport excelent de pret, calitate si marime portii. Surprins placut de bogatia ingredientelor si priceperea bucatarului de a le mixa. In plus deschiderea locantei intr-o zona nu tocmai propice presupune planuri de lunga durata pentru ca doar mentinerea calitatii va putea creea clientela necesara.

14 grade Celsius

toamnaSi abia este ora 12. Nu este chiar rau pentru 23 octombrie,  ziua de ieri mi-a placut enorm, am facut cateva drumuri pe jos sa ma bucur de soare, desi sunt racit si mi a fost teama sa nu o comit, dar pana la urma razele caldute au fost mai benefice. Iesiti din case si bucurati-va de caldura, mi e teama ca este cam ultima ocazie pentru anul acesta, si daca avem noroc sa prindem asa weekendul, vor fi parcurile pline ochi.

Mie mi-a facut pofta sa plec la plimbare, dar nu stiu pe unde sa ajung.. Curtea de arges? Ma mai gandesc…

Nisipurile de Aur – review

Am ramas oarecum dator sa scriu cateva randuri despre Nisipurile de Aur, minivacanta mea de 1 mai.  Ca de obicei, am constatat acelasi neprofesionalism si sictir in structurile turistice din Romania, incercand sa apelez cateva agentii de turism m-am lovit de acelasi “Nu” luat in brate: Nu mai sunt locuri, Nu putem verifica, Nu vrem. Pur romanesc. Nu aveam chiar mari sperante dar am zis sa incerc. In secunda doi am accesat booking.com si surpriza, erau o multime de hoteluri disponibile. Mi am ales un hotel, dupa ce am dat si un ochi pe tripadvisor, am facut rezervarile si a doua zi am plecat la drum.

O sa fac o paranteza, ca sa nu ma intrebati dupa accea: De ce la bulgari ? In urma cu vreo 7-8 ani mi am jurat ca nu mai calc pe litoralul romanesc din cauza mizeriei si a hotiei. Intre timp a mai aparut si clasica aglomeratie ca sa am ce adauga la motive. Anul trecut, fortat oarecum de imprejurari, am ajuns pentru cateva zile in Costinesti, indeajuns sa constat ca nu prea s-a modificat nimic. In afara de preturi, care au crescut cu mult elan.

Ca sa va faceti o idee, in Nisipurile de Aur, la hotel de 5*,  am platit pentru un apartament, cu vedere la mare absolut superba ( vedeti pozele ) 45 e/pers/noapte.  In acesti bani intrau si trei mese pe zii in regim de bufet suedez. Cam 190 Ron pe zi de persoana: cazare la 5*, access la piscina interioara, trei mese pe zi.  Vedeti voi cat costa pe la noi pe litoral. Si nu imi spuneti de drum… sunt vreo 300km iar costurile impartite la 4 persoane, nu sunt semnificative.

Referitor la drum, eu am iesit prin Giurgiu, in general indicatoarele sunt dublate si in litere chirilice si in caractere europene, nu ar fi rau totusi sa va notati directiile, gasiti pe forumuri rute detaliate. De asemenea am folosit cu succes o navigatie iGo, drumul este relativ bun, totusi autostrada FOARTE denivelata, nu depasiti 100km/h ar fi sfatul meu.

Hotelul a fost super aglomerat cu romani, dupa cum ma asteptam, exista o mare problema cu locurile de parcare DACA, subliniez daca, nu ai fi dorit sa iti parchezi masina contra cost in parcare amenajata, cu preturi de bun simt. Personalul vorbea foarte bine engleza, din receptie pana in bar si restaurant. Camerele impecabile, extrem de spatioase si climatizate. Nu va parcati masina aiurea, va fi ridicata imediat si veti plati destul de piperat recuperarea ei.

Dar nu despre hotel doream sa va vorbesc, statiunea este cea care merita vazuta, ca si comparatie. Nu ca este mai curat sau mai murdar, dar este mai amenajat, mai placut ochiului. O multitudine de terase superbe care te imbie la un moment de zabava. Restaurante sunt destule, mai toate au menu-uri in limba romana, nu am incercat prea multe, pentru ca , asa cum spuneam aveam masa asigurata. Nisipul era superb si plaja cat se poate de curata, sigur, nici nu incepuse sezonul, dar din relatarile altor turisti, inteleg ca asa se pastreaza permanent. Apa este curata, incredibil de curata fata de cea din zona Mamaia, am fost de 3 ori la bulgari si de fiecare data apa era la fel. Nu exista acele alge mizerabile, sau orice fel de alte reziduri.

Eu va invit sa incercati si alte litoraluri accesibile gen Bulgaria, Kusadasi sau Grecia. Veti descoperi ca platiti aceeasi bani, sau chiar mai putin pentru conditii MULT superioare. Desigur, sper sa va permiteti sa ajungeti si in Antalya, unde sunt niste hoteluri absolut superbe si turcii sunt renumitii ca servicii turistice, sa faceti plaja in Dubai sau in Tenerife 🙂

Tampiti pe munte

Din ciclul “Nu faceti ca ei!” va prezint doua exemplare de oamenii idioti.

Primul exemplar: vaca desculta. Varf de munte, 4 grade Celsius, zapada. Burnita. Lumea pe sky-uri. Vaca paste fericita, e in papuci. Binenteles se vaicareste ca ii ingheata copitele.

descultAl doilea exemplar: mama cretina. Atitudine mare, diferenta de nivel: 800m. Minunata experienta pentru un sugar. Ce poate fi mai recomandat sa iti cari pruncul nou nascut decat pe varf de munte in carut deschis, cu telecabina.

carut

Aveti ceva impotriva?

munteCateva zile vreau sa ma trezesc si sa imi beau cafeaua cu privelistea asta… Sa nu imi bat capul cu nimic, sa uit de oameni si de prostiile lor. De probleme, firma, conturi si facturi. Vreau sa respir aer curat si sa adulmec mirosul brazilor.

Aveti ceva impotriva?

Sofer de taxi

untitledVa povesteam mai demult despre taximetristi, astazi revin, pentru ca am mai vazut un exemplar meserias in trafic. Deci omul urmarea, cu telecomanda in mana, un film la tv. Deci, nu stiu daca ati retinut: in trafic. Nu era stationat, si nici nu era ora de varf, adica sa zici ca eram coloana 3 km si se plictisea. 

Era chiar detasat, cu telecomanda in mana dreapta, sprijinita pe tetiera din dreapta, pacat ca nu avea si un taburet unde sa isi intinda labele. Zilele trecute inventariam pe un blog prieten “obiceiurile” taximetristilor, cum ar fi, vorbitul la telefon fara hands free, hahaitul pe statie cu stupiditati, fumatul fara sa ti ceara acordul, vesnic ei nu au rest, intarzie ca nu ti au gasit strada, ei nu stiu pe unde sa circule, tot timpul sunt intrebat pe unde sa o luam, muzica ascultata destul de tare, si ar mai fi. 

Cele care tin de proasta crestere, ma intereseaza mai putin, spre deloc. Dar cele ce imi pericliteaza siguranta ca si pasager in masina lui, nu le pot accepta. Si va atrag atentia sa nu le acceptati nici voi. As vrea sa va reamintesc ca nu aveti voie sa vorbiti la telefon, sa mancati, sau orice altceva ce va poate distrage atentia de la condus. Iar astia mai au un pic sa treaca la plasme de 107 cm in loc de parbriz. Probabil ca asteapta tehnologia ecranelor transparente.

Simfonia Lalelelor

lalele2

Ati fost vreodata in Pitesti la Simfonia Lalelelor ? Nu stiu daca sa va spun ca merita, dar pentru o duminica dupa amiaza, sau sambata, puteti sa faceti o plimbare, mai ales ca puteti merge linistit pe autostrada. Intrati in Pitesti prin sud, tineti aproape drept spre centru si ajungeti la Casa Cartii, acolo se tine expozitia “indoor” si incepe cea “outdoor”.

narciseIn complexul expozitional nu gasiti mare lucru, sunt cateva aranjamente frumoase de flori, mult decor, cateva kitschuri si inghesuiala, este doar 5 ron intrarea pentru adulti, asa ca, dati o tura. Personal am descoperit ceva superb: un anume domn profesor prezenta mai toate variantele de narcise, recunosc, nici nu mi a dat prin cap ca sunt atatea frumuseti, narcisele, alaturi de margaritare ( lacramioare ) sunt florile mele preferate, din pacate ori sunt rare, ori greu de gasit.

Apoi, va puteti plimba prin centrul orasului, sunt zeci de expozitii cu vanzare de flori si plante, de apartament sau gradina, preturile chiar mici, de exemplu o magnolie frumoasa, costa 110 ron, un exemplar asemanator a fost 250 ron in Bricostore. 

In aceeasi zona a fost si Targul de dulciuri, dar in afara de Kandia si BettyIce mai erau 2-3 prezente sporadice si neconvingatoare… adica un fiasco. Oricum, nu am rezistat sa mi cumpar un mar caramelizat, in care efectiv mi am lasat dintii, de nervi incepusem sa il ling, ca la marul dinauntru tot nu am reusit sa ajung, pana la urma, l am aruncat, umplandu-ma de draci, de fiecare data cand ma intalneam cu cineva care rontaise asa, juma din mar 🙂 M am multumit cu o acadea, foarte gustoasa 🙂 Normal, se vindeau de toate in zona, cu iz de talcioc, fiind prezenti si “indienii” muzicanti, din pacate, niste fake uri mult prea ordinare.

Am regretat sincer ca nu aveam loc in masina sa iau cateva plante, am fost foarte tentat de cateva exemplare superbe si ieftine. Aveti aici mai multe poze, sa va delectati 🙂 

High Heels Cafe

High Heels Cafe – Review. Nu, nu este un post publicitar. Pur si simplu am descoperit in aglomeratia urbana o oaza de liniste, efectiv din intamplare, de fapt, ochisem locatia in trecere, apoi am zis sa fac o vizita. Chiar fata in fata cu Romatsa, in Baneasa se afla una dintre cele 3 locatii High Heels Cafe din Bucuresti, un local micut cu mese si canapele, dar foarte aerisit si destul de liber indiferent de ora. Locuri de parcare la discretie, suprafata vitrata foarte mare si discretia l-a facut sa devina unul dintre cele mai populare locatii pentru mine. In general vin seara, imi comand un Bailey’s Frappe si o apa plata si stau la palavre cu prietenii care ma insotesc, urmarind traficul din zona asezat lenes pe canapeaua din coltul meu preferat. Seara lumina ambientala este estompata iar micile lumanarele danseaza pe mesele clientilor. Muzica este ok, pe gustul meu, poate un pic repetitiva pentru cineva care frecventeaza zilnic.

high-heels-cafe-1

Bauturile pe baza de cafea mi se par foarte inspirat alese, iar mixul este chiar foarte bun, in plus personalul de servici este foarte receptiv la dorintele mele de a customiza o anume bautura si reusind, spre surprinderea mea, sa imbunatateasca reteta originala in favoarea mea. Menu-ul culinar nu este prea bogat dar sadwichurile sunt gustoase iar ingredientele proaspete, am incercat si doua feluri de dish-uri mexicane, ideea este buna dar as fi vrut mai multe condimente si mai mult gust, poate se va pune in aplicare in viitorul apropiat.

Preturile sunt maricele, un frappe ajunge la 18 ron, un sandwich 15-20 ron, deci ajustati-va bugetul inainte de a vizita. In medie platesc 60-70 ron pentru 2 persoane, sa zicem o apa, un sandwich si doua frappeuri.

Cum spuneam, serviciul este la inaltime, foarte atent la detalii si receptiv la sugestiile noastre. Localul are wifi si laptopurile pe mese constituie o normalitate. Nu am fost in celelalte locatii, si nici nu va recomand in sine High Heels Cafe. Putea sa se numeasca cum doriti voi. Locatia merita si v-o recomand cu caldura.